okladka

Bd. 31 Nr. 1 (2018)

ISSN:
1427-7476

Section: Studia

Romania and the Great War: Political, Territorial, Economic and Social Consequences

Piotr Radu Sorin

Uniwersytet im. Luciana Blagi

Pamięć i Sprawiedliwość, Bd. 31 Nr. 1 (2018), pages: 138-167

Publication date: 2018-06-30

Abstract

W artykule przedstawiono syntetyczny obraz najważniejszych, społecznych ekonomicznych i politycznych konsekwencji I wojny światowej dla Rumunii. Mimo atmosfery sprzyjającej przystąpieniu do wojny Rumunia weszła do wielkiego konfliktu nieprzygotowana militarnie, z gospodarczą infrastrukturą niezdolną do poniesienia trudów wojny, polegając jedynie na obietnicach pomocy ze strony Francji i Wielkiej Brytanii. Pod koniec wielkiej wojny Rumunia znacznie zwiększyła swoje terytorium dzięki przyłączeniu prowincji Besarabii, Bukowiny i Siedmiogrodu. Zrealizowano tym samym narodowy projekt „Wielkiej Rumunii”. Nowe granice państwa zostały zaakceptowane podczas konferencji pokojowej w Paryżu. Wielkie Zjednoczenie połączyło w ramach jednego państwa zróżnicowaną ludność, o różnym poziomie edukacji, statusie społecznym i mentalności. Mniejszości etniczne stanowiły około 30 proc. społeczeństwa, a zróżnicowanie religijne stało się nową codziennością w kraju, który był dotychczas w przeważającej części prawosławny. W latach powojennych największym wyzwaniem dla państwa i polityków stała się integracja nowych prowincji pod względem ustawodawczym, instytucjonalnym, administracyjnym, kulturowym i ekonomicznym. Proces ten był długotrwały i towarzyszyły mu dyskusje wśród polityków i elit kulturalnych Starego Królestwa oraz przyłączanych prowincji. Kolejną ważną konsekwencją wojny było przeprowadzenie reform: agrarnej i wyborczej. Podział majątków w sposób zasadniczy zmienił status społeczny chłopów, którzy dzięki powszechnym prawom wyborczym z wasali przekształcili się w obywateli. Nowa polityka oświatowa państwa położyła szczególny nacisk na latynizację i kształtowanie „obywateli Wielkiej Rumunii”, jednocześnie umożliwiając chłopom dostęp do edukacji. W Rumunii, podobnie jak w innych państwach, niezwykle trudno jest ocenić ekonomiczne konsekwencje I wojny światowej. Sytuacja jest tu tym bardziej skomplikowana, że Wielkie Zjednoczenie połączyło Stare Królestwo z prowincjami, które poprzednio rozwijały się pod wpływem różnych systemów ekonomicznych. Wiadomo więc, że zniszczeniom oraz stratom w ludziach towarzyszyły restrukturyzacja i transformacja spowodowane przyłączeniem do rumuńskiego państwa unitarnego nowych prowincji. W tym czasie również kształtowały się i rozwijały nowe prądy ideologiczne (neoliberalizm i doktryna chłopska), które determinowały politykę ekonomiczną oraz strategię rozwoju.

Radu S., Modernizarea sistemului electoral din România (Iași: Institutul European, 2005).

Rădulescu-Zoner S., România și Tripla Alianță la începutul secolului al XX-lea (1900–1914) (București: Editura Litera, 1977).

Boia L., “Germanofilii”. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial (București: Humanitas, 2009).

Jurca N., Historia social-democrației din România (București: Editura Științifică, 1994).

Niculae V., O istorie a social-democraţiei române, vol. II (Bucureşti: Editura Institutului de Teorie Socială, 1997).

Solomon F., “Un diplomat al revoluţiei. Cristian Racovski şi social-democraţia rusă în 1917,” in Vasile Ciobanu, Flavius Solomon, Sorin Radu (editors), Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX, vol. VI (Cluj-Napoca: Editura Kriterion, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, 2011).

România în anii primului Război Mondial (București: Editura Militară, 1987).

Iordache A., Reorientarea politică a României și neutralitatea armată, 1914–1916 (București: Editura Paideia, 1998).

Buleai I., La Romania Nella Grande Guerra. România în Primul Război Mondial (1914–1918) (București: Editura Militar, 2006).

Cristescu S., Ultimele 67 de zile din domnia Regelui Carol I al României (Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun, 2016).

Maior L., Doi ani mai devreme. Ardeleni, Bucovineni și basarabeni în război 1914–1916 (Cluj-Napoca: Editura Școala Ardeleană, 2016).

Hitchins K., România, 1866–19147, 4nd edition (București: Humanitas, 2013).

Radu S., Ion Flueraș (1882–1953). Social-democrație și sindicalism (București: Editura Nemira, 2007).

Constantiniu F., O istorie sinceră a poporului român (București: Editura Univers Enciclopedic, 1997).

Platon G.(editor), Istoria românilor, vol VII, tom II, De la independenţă la marea unire (1878–1918) (Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2001).

Boldur A.V., Istoria Basarabiei (Bucureşti: Editura Victor Frunză, 1992).

Agrigoroaiei I., Basarabia de la unire la integrare (Chişinău: Editura Cartdidact, 2007).

Cojocaru G.E., Sfatul Ţării: Itinerar (Chişinău: Editura Civitas, 1998).

Colesnic I., Sfatul Ţării: Enciclopedie (Chişinău: Editura Museum, 1998).

Nistor I.I., Istoria Basarabiei (Chişinău: Editura Cartea Moldovenească, 1991).

Ţurcanu I., Unirea Basarabiei cu România. Preludii, premise, realizări – 1918 (Chişinău: Editura Tipografia Centrală, 1998).

Cornwall M., The Last Years of Austria-Hungary: a Multi-National Experiment in Early Twentieth-Century (Europe Exeter: University of Exeter Press, 2002).

Swanson J.C., The Remnants of the Habsburg Monarchy: the Shaping of Modern Austria and Hungary, 1918–1922 (Boulder, Eastern European Monographs, New York: Columbia University Press, 2001).

Scott Zakarin B., The Struggle for the New World Order: the United States, Self-determination, and the Dissolution of Austria-Hungary (Amherst: Amherst College, 1996).

Istoria românilor, vol. VII / II, p. 500–506; Radu Economu, Unirea Bucovinei 1918 (Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994).

Nistor I.I., Unirea Bucovinei, 28 noiembrie 1918. Studii şi documente, ediţie nouă de Ioan Felea, prefaţă de Mircea Popa (Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2010).

Istoria României. Transilvania, vol. II (Cluj-Napoca: Editura George Barițiu, 1997).

Hitchins K., „Socialiştii români şi Republica Sovietică Ungară,” in Keith Hitchins (editor), Mit şi realitate în istoriografia românească (Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1997).

Livezeanu I., Cultură și naționalism în România Mare, 1918‐1930 (București: Humanitas, 1998).

Boia L., Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, interpretări (București: Humanitas, 2014).

Spector D.S., România la Conferinţa de Pace de la Paris. Diplomaţia lui Ion I.C. Brătianu (Iași: Institutul European, 1995).

Leuștean L., România, Ungaria şi tratatul de la Trianon 1918–1920 (Iaşi: Polirom, 2002).

Constantin I., România, Marile Puteri şi problema Basarabiei (Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1995).

Dobrinescu V-F., Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918–1940) (Iaşi: Editura Junimea, 1991).

Maior L., Mişcarea naţională românească din Transilvania. 1900–1914 (Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1986).

Hitchins K., Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania (1868–1918), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1992.

Popovici V., Studies on the Romanian Political Elite from Transylvania and Hungary (Cluj-Napoca: Editura Mega, 2012).

Popovici V., Ovidiu Iudean, “The Elective Representation of the Romanians in the Hungarian Parliament,“ I (1869–1892) Studia Universitatis «Petru Mayor». Series Historica XI (2011).

Popovici V., “Elite of The Romanian National Party from Transylvania (1881–1896),” Transylvanian Review XIX (2010), supplement no. 2.

Nistor I., Istoria Basarabiei (București: Humanitas, 1991).

Nistor I., Istoria Bucovinei (București: Humanitas, 1991).

Scurtu I. (editor), Istoria Basarabiei de la începuturi şi pînă în 1998, ediţia a II-a, Semne, Bucureşti, 1998.

Pavel T., (editors), Opţiuni democratice la popoarele central-est europene în secolul al XIX-lea (Cluj-Napoca: Editura Argonaut, 2006).

Preda C., Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent (Iași: Polirom, 2011).

Dogan M., Comparații și explicații în știința politică și în sociologie (Iași: Institutul European, 2010).

Radu S., Electoratul din România în anii democrației parlamentare, 1919–1937 (Iași: Institutul European, 2004).

Preda C., România postcomunistă şi România interbelic (București: Editura Meridiane, 2002).

Radu S., Schmitt O.J. (editors), Politics and Peasants in Interwar Romania: Perceptions, Mentalities, Propaganda (Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, 2017).

Constantinescu I., Din însemnările unui fost reporter parlamentar. Camera Deputaţilor. 1919–1937 (București: Editura Politică, 1973).

Bulei I., Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator (București: Editura Politică, 1987).

Buruiană O., Liberalii. Structuri și sociabilități politice liberale în România interbelică (Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2013).

Buruiană O., “The National Liberal Party and the Failure of Political Integration of the Rural World in the Interwar Romania,” in Sorin Radu, Oliver Jens Schmitt (editors), Politics and Peasants in Interwar Romania: Perceptions, Mentalities, Propaganda (Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, 2017).

Stanciu I., Introducere în istoria modernă a românilor (Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun, 2009).

Balog I.M., Gräf R., Lumperdean I. (editors), Relația rural-urban: ipostaze ale tradiției și modernizării Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2010.

Șandru D., Reforma agrară din 1921 în România (București: Editura Academiei, 1975).

Știrban M., Din istoria României 1918–1921. Probleme ale vieţii politice, economice şi sociale (Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1987).

Iancu G., Contribuția Consiliului Dirigent la Consolidarea statului național unitar român (1918–1920) (Cluj-Napoca, 1985).

Suveică S., Basarabia în primul deceniu interbelic (1918‐1928): Modernizare prin reforme (Chișinău: Editura Pontos, 2010).

Swinnen J.F.M. (editor), Political Economy of Agrarian Reform in Central and Eastern Europe (Aldershot, Brookfield: Ashgate Publishing, 1997).

Thompson S., “Agrarian Reform in Eastern Europe Following World War I: Motives and Outcomes,” American Journal of Agricultural Economics 75/3 (Aug., 1993).

Agrigoroaiei I., România Interbelică, vol. I (Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2001).

Murgescu B., România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500–2010) (București: Polirom, 2010).

Scurtu I., Buzatu G., Istoria românilor în secolul XX (București: Editura Paideia, 1999).

Axenciuc V., Introducere în istoria economic a României. Epoca modern (București: Editura Fundației „România de Mâine”, 1997).

Iacob G., Iacob L., Modernizare – europenism. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea, vol. I (Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1995).

Agrigoroaiei I., România Interbelică, vol. I (Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2001).

Axenciuc V., Evoluția economic a României. Cercetări statistic-istorice, 1859–1947, vol. I: Industrie și transporturi (București: Editura Academiei Române, 1992).

Manoilescu M., „Neoliberalismul,” in Doctrinele partidelor politice, 2nd edition (București: Editura Garamond, [1997]).

Cliveti G., Liberalismul românesc: eseu istoriografic (Iaşi: Editura Fundaţiei Culturale Axis, 1996).

Puşcaş V., Ştirban M., „Perfecţionare şi atitudini critice în sistemul politic al României interbelice,” in Dezvoltare şi modernizare în România interbelică 1919–1939 (Bucureşti: Editura Politică, 1988).

Sachelarie O., Georgescu V., „Unirea din 1918 şi problema unificării legislaţiei,” Revista Istorică 21/6 (1968).

Agrigoroaiei I., Gheorghe Palade, Basarabia în cadrul României întregite 1918–1940 (Chişinău: Editura Universitas, 1993).

Radu S., „Unificarea administrativă a României Mari în gândirea politică a lui Iuliu Maniu,” in Annales Universitatis Appulensis. Series Historica 2–3 (1998–1999).

Cojocaru G.E., Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918‐1923) (București: Editura Semne, 1997).

Agrigoroaiei I., Preda G., Calcan G., România interbelică. Economie – Administrație – Apărare (Ploiești: Editura Universității Petrol-Gaze, 2008).

Drace-Francis A., The Traditions of Invention. Romanian Ethnic and Social Stereotypes in Historical Context (Leiden, Boston: Brill, 2013).

Radu S., Oliver Jens Schmitt (editors), Politics and Peasants in Interwar Romania: Perceptions, Mentalities,

Propaganda (Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, 2017).

Radu Sorin, P. (2018). Romania and the Great War: Political, Territorial, Economic and Social Consequences. Pamięć I Sprawiedliwość, 31(1), 138–167. Abgerufen von https://czasopisma.ipn.gov.pl/index.php/pis/article/view/98

Statistics

Downloads

Keine Nutzungsdaten vorhanden.

Share it

Share |
okladka

Bd. 31 Nr. 1 (2018)

ISSN:
1427-7476

Data publikacji:
2018-06-30

Dział: Studia